Gol…

– Domnule, va spun, am o carie…
– Va repet, nu aveti nicio carie…spuse dentistul. Va doare?
– Nu, nu ma doare…doar v-am spus! E un gol acolo…il simt! Va rog sa va uitati din nou…
Aprinzand lumina aceea orbitoare, dentistul ii puse palma pe frunte si ii apasa capul pe spate…Se uita foarte atent in gura lui, scotoci cu privirea peste tot….dar…nimic.
– Haideti, ca imi pierd timpul…Cum v-am zis, dintii dumneavoastra sunt perfect sanatosi! Se rasti scos din sarite omul in halat bleu.
– Ba, pardon, eu imi pierd timpul! Cu dumneavoastra, care pe semne nu va stiti meseria…Unde ati facut domnule, facultatea, la magazinul de paine??
Si luandu-si haina revoltat, se avanta pe usa cabinetului trantind-o cu putere. Lasand in urma vocea doctorului care striga ceva prin usa, traversa cu pasii apasati coridorul si iesi din clinica.

– Buna ziua, aveti trimitere?
– Da…Uitati-o…
– Spuneti-mi, ce problema aveti…Ce va ingrijoreaza?
– Pai…cum sa va spun…Ma jeneaza ceva in piept. Cred ca plamanii mei sunt bolnavi. Vreau sa fac un control si o radiografie…
– Mai exact…ce va supara? Ca sa stiu ce sa caut…ii zambi doamna de dincolo de birou.
– E o senzatie…Ciudata…Cred ca am cancer…Sunt sigur, de fapt…
– Stati asa… Zise medicul pe fata caruia zambetul se stinse intr-o expresie de profesionalism. Nu vorbiti lucruri asa de grave. Spuneti-mi mai clar… Ce simtiti?
– Simt un gol…Ca si cum plamanii mei ar fi perforati…E un gol acolo, in piept…
– Respirati greu? Va sufocati?
– Nu respir greu…Dar uneori simt ca nu am aer…
– Va doare?
– ……..
– Va doare?
– S-ar putea spune…e ca o greutate pe piept…
– Puteti face efort sustinut? Sa alergati…sa….
– Da, chiar saptamana trecuta am urcat pe munte si nu am avut probleme…
– Ati urcat pe munte? Si nu vi s-a facut rau pe parcurs?
– Da…
Medicul rase zgomotos, lasandu-si capul pe spate.
– Sunteti perfect sanatos atunci…
– Dar va spun…
– Nu. Ascultati-ma. Daca aveati probleme cu plamanii…Sau, Doamne fereste, cancer…Azi nu mai erati la mine in cabinet dupa ce ati urcat pe un munte…Plamanii v-ar fi cedat de mult.
– Dar, credeti-ma e un gol…
– Bine, va trimit sa va faceti o radiografie…Dar sa stiti, vi se pare.
– Nu, nu…stiu ce simt.
Medicul ii zambi cu mila de data aceasta si ii inmana trimiterea. Fericit, el se indeparta si iesi din cabinet, privind cu satisfactie biletul pe care scria „radiologie”.

– Buna ziua.
– Buna ziua, luati loc, ii zise aratandu-i cu palma spre fotoliu, un domn carunt, cu ochelari.
– Am o problema.
– Spuneti, ce problema?
– Mmm…am ulcer.
– Cum adica aveti ulcer?
– Da…am un gol in stomac. E acolo, un gol…
Medicul isi lasa ochelarii pe nas…Il privi curios si intreaba:
– Si pe ce baza faceti aceste afirmatii?
– Afirm asta pentru ca…o simt. Sunt sigur ca am un gol in stomac. Si asta ce e? Ulcer, nu?
– Va doare stomacul?
– Nu…
– Va ustura dimineata?
– Nu…
-Hmmm….Nu aveti pofta de mancare?
– Da, da! Zise zambind usor, de parca ii daduse raspunsul corect medicului… Da, nu mai mananc. Nu am pofta de mancare, chiar daca nu mananc o zi intreaga nimic…
– Lipsa poftei de mancare nu inseamna ulcer…poate fi un simptom pentru multe cazuri…Dar, va spun, trebuie sa mancati…Sa va impuneti asta…caci altfel, sucul gastric chiar va va produce ulcer…
– Pai, nu auziti? Am deja! E aici, zise impungandu-si cu degetele abdomenul…E un gol! Va rog sa imi faceti o ecografie!
– Domnule, nu va pot face o ecografie asa, fara motiv…Vi se pare ca sunteti bolnav…Ulcerul e mult mai aspru cand se produce, as fi stiut daca il aveati…
– La naiba! Medicii din tara asta nu sunt buni de nimic! La cati am fost pana acum, nu m-au ajutat cu nimic! Unde faceti studiile domnilor?? Unde e tactul vizavi de pacientul care vi se plange de o suferinta?? Sa va ia naiba pe toti!!
Si valvartej se ridica de pe scaunul care se prabusi pe podea, sub privirea stupefiata a medicului caruia ii cazusera ochelarii pe varful nasului.
– Buna ziua! ii urla omului incremenit si se facu pierdut.

” Ce e cu oamenii astia?? Trebuie sa ajung pe patul de moarte ca sa imi dea atentie? Ca sa imi dea crezare? Platesc contributia pentru sanatate la stat si nu ma poate ajuta nimeni, domnule! Auzi, vin eu, care ma stiu, si simt, si stiu ce e in mine si le zic: sunt bolnav, ma simt rau, am un gol. Si ei rad! Auzi, rad!!!!” Isi zicea in gand atat de furios, mergand pe o alee de parc, ca mai avea putin si incepea sa urle de revolta. „Ce sa fac eu acum? Daca mor? Pot eu, sa incep sa ma caut in mine sa vad unde e gaura aia? Pai ce sunt eu, aparat cu raze x? Sa ma tai in doua si sa ma caut si apoi sa ma cos la loc?? Ce ii costa, Dumnezeule, sa ma trateze mai cu grija? Dentistul, cica nu am carie…Pneumologul cica nu am probleme cu plamanii si pana si radiografia aia nu mi-a aratat nimic! Pai normal, daca au aparate de pe vremea lu’ Ceasca’! Si apoi dobitocul ala de la gastroenterologie! Care isi stia meseria cum stiu eu sa vorbesc in chineza! Of! Cum aflu eu ce am? Ca stiu sigur ca am ceva…Sunt bolnav, e un gol…am o gaura intr-un organ pe undeva!”

Si trist, se cobori pana la malul lacului din parc…Se aseza pe vine si afundandu-si privirea in lac, se vazu. Mai clar ca in orice ecografie sau radiografie sau sectiune anatomica. Era bolnav…in suflet. Si golul, da, era acolo. In el. In suflet. Ii lipsea iubirea. Mai evident de atat nu putea fi. Si atunci, se simti prostut…Ce ar fi putut sa faca medicii? Doar el putea sa vada ce-l durea. Trebuia doar sa se priveasca intr-o clipa de disperare.

Cand vrei raspunsuri…cauta-le in tine. Caci nimeni nu te va cunoaste vreodata mai bine.

Anunțuri

13 comentarii (+add yours?)

  1. iubescfluturii
    Sep 01, 2008 @ 16:37:49

    pfoai..o sa razi…pana acum mi-am facut analize la sange sa vad ce am…nu mi-a iesit nimic..am facut radiografie la plamani pentru ca tusesc foarte rau de fiecare data dupa ce mananc,tot nimic..urmeaza sa`mi fac miercuri radiografie cu bariu pentru stomac ca ma cam doare (mi-e frica sa nu am ulcer) si ecografie pentru ca ma tot inteapa undeva in partea stanga si nu-mi dau seama exact unde.

  2. dianadumitru
    Sep 01, 2008 @ 16:54:00

    :)) tu chiar ai nevoie de doctor, nu esti confuza ca nebunul din poveste. si eu patesc treaba asta cand mananc. tusesc. nu am fost la doctor sa ii spun, pentru ca mereu mi-au pus diagnostice gresite si mi-au dat medicamente aiurea. urasc medicamentele. ma fac sa ma simt slaba.
    ar putea sa fie o problema la esofag. asa s-ar putea explica logic tusea. cred eu… sa iti intrebi doctorul de asta..de esofag…si sa imi spui si mie ce ti-a zis 😀
    nu iti fie frica, nu ai ulcer…stiu eu 😀 si daca ma insel si ai…te tratezi. atat cat spiritul tau e ok, bolile fizice se vindeca. si papa si tu ceva, macar dimineata.
    multa bafta la analize! sper sa imi dai vesti bune.

  3. dreamingjewel
    Sep 01, 2008 @ 21:01:51

    Probabil că şi ipohondriile mele tot asa se explică, de fapt, ca în finalul povestirii tale. Sau tot asta le provoacă.

  4. Ioan
    Sep 01, 2008 @ 21:11:05

    Uneori e atat de greu sa ne dam seama de unde vine durerea aceea… ce e golul ala pe care il simtim in noi, ce lipseste… doar avem totul: loc de munca (poate chiar o cariera), prieteni, masina, familie… ce ar putea sa lipseasca totusi de acolo? Si e atat de greu sa privesti in tine intr-un mod care sa te duca spre raspunsul corect, mai ales ca raspunsul… nu vrem sa il acceptam de multe ori…

    Si totusi, daca realizezi ce a realizat personajul din poveste, atunci e ca si cand te-ai fi trezit din Matrix… si de tine depinde daca devii „alesul” pt a te ajuta sa fii fericit, sau pur si simplu un om care merge cu ochii inchisi pe acelasi drum de pana atunci…

  5. dewa
    Sep 18, 2008 @ 19:48:37

    Intradevar, foarte frumos!M-a miscat enorm…Esta o poveste care e aproape de adevar!….asa este,…cind sufletul e bolnav nici doctorii nu au medicamente!Scrie mai departe te rog!Ai talent!Multe salutari!

  6. 33de3.
    Sep 18, 2008 @ 21:07:13

    vroiam sa te intreb ce flori iti plac…

  7. Diana
    Sep 18, 2008 @ 22:11:43

    @33de3: hm… asta cred ca stiu toti cei care au trecut prin pagina mea :)) macii! 🙂

  8. Diana
    Sep 19, 2008 @ 14:08:36

    @dewa: sigur ca o sa scriu. e minunat sa scrii. cred ca toti pot sa faca asta, trebuie doar sa isi lase sufletul sa vorbeasca. multumesc pentru cuvintele tale frumoase.
    Salutari si de la mine! 🙂

  9. 33de3
    Sep 19, 2008 @ 14:30:40

    si eu care credeam ca in header sunt lacrimile lui Gabriel, nu niste maci sensibili si gingasi 😉

  10. Diana
    Sep 19, 2008 @ 15:19:14

    @33de3: :)) imi place cum gandesti

  11. Paul Hodorogea
    Sep 24, 2008 @ 09:18:01

    ştiţi, eu am un gol,
    cred ca e un gol in cap, in creier,
    cred ca am o tumoare.

    Puteti sa-mi faceţi o operaţie vă rog?
    VĂ ROG, VĂ implor, simt un gol in creier!!!!!

    😀

  12. Diana
    Sep 24, 2008 @ 13:18:30

    @Paul: Nicio problema! Il scoatem si punem un mic computer, mult mai performant :))

  13. Trackback: Promovam.net » Blog Archive » Gol

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: